Azi. Azi a fost o zi plina, plina de draci si chestii pe care probabil ar trebui sa le scriu undeva, dar nu pot. Then again, This is my family. Mereu trebuie sa faci ceva ca sa nu poti sa stai sa realizezi ca de fapt ce faci inseamna nimic, un gol imens pe care ti-l umpli cu activitati pe care nu ar trebui sa le faci, dar le faci pentru ca sunt triviale si fara de sens. Da, azi a fost ziua cand m-am decis sa vad cum si ce. Da, azi am muncit si nu am fost rasplatita pentru munca mea nici macar cu o simpla multumire, ci doar mi s-a cerut mai mult. Simplu. Azi a fost o zi naspa pe care am intors-o in bine cu o plimbare de seara. Viata e un sistem complex de ecuatii pe care nu il rezolvam decat dupa ce am murit. Vreau ca tot ce urmeaza sa fac, anul de pomina ce inca nu si-a facut miraculoasa intrare si tot ce ii urmeaza sa ma marcheze pe viata. Exprimarea e corecta. Vreau sa ma marcheze pentru ca din bine nu iese un bine mai mare, ci doar mai mult rau. Vreau sa fie un rau care sa macine sa fac bine toata viata. Vreau sa fiu chirurg. Nu am mai zis asta pana acum si sa si cred in ea. Vreau sa fiu chirurg. Vreau sa fiu un chirurg al naibii de bun, un chirurg care sa se chinuie intr-o operatie si sa reuseseasca dupaia sa faca un om care nu mergea sa mearga, un om care nu vorbea sa vorbeasca, un om care nu intelegea nimic sa inteleaga tot ce il inconjoara si un copil autist sa fie din toate punctele de vedere normal. Vreau sa ajut. Pana acum ziceam asta si nu credeam, dar vreau sa fac oamenii mai buni. Mai sanatosi, nu mai buni. Pentru ca oamenii in natura lor sunt prosti, cu defecte si decizi proaste. Vreau sa ii fac sa fie in stare sa ia deciziile alea, chiar daca ele sunt bune sau proaste vreau sa fie capabili sa DECIDA. Dupa toate astea nu vreau multumirii, vreau doar sa stiu ca pot sa aleaga singuri. Vreau multumiri in schimb pentru curatatul aragazului si al bucatariei, vreu sa vad ca ce fac eu are rezultate, vreau multumiri cand spal w.c.-ul, dar nu vreau nimic in schimb de la medicina decat capacitatea de a darui puterea deciziei oamenilor carora le este imposibil sau dificil sa decida. Vreau sa stiu ca m-am schimbat si ca schimbarea mea e o evolutie.

Vreau sa fiu iubita. Asta e probabil cerinta mea cea mai greu de indeplinit. Vreau sa fiu iubita cu tot tacamul, cu "te iubesc" dupa ce inchid telefonul, cu "ma bucur ca ne-am putut vedea astea 10 minute, chiar daca ai intarziat 5". Cu tot TACAMUL de sentimente si nu vreau un iubit care sa imi dea flori pentru ca stie ca mi-ar placea gestul sau care m-ar sunea seara sa imi zica "noapte buna" doar pentru ca i-am zis eu ca as vrea asta. Vreau sa simta. Cer multe si nu stiu cate ofer, dar poate cu timpul o sa ofer mai multe deca primesc si nu vreau asta. Sunt o psihopata cu probleme si vreau psihopatul meu...